Sărbătoarea de Purim

            Purimul este una dintre cele mai mari sărbători iudaice, o sărbătoare a miracolelor şi a veseliei.

Sărbătorit la începutul primăverii, în luna ebraică Adar, Purimul comemorează miracolul salvării evreilor din Imperiul Persan, care au scăpat de nimicirea plănuită de Haman, marele vizir al împăratului Ahasveros (Xeres I), la sfârşitul secolului V - începutul secolului IV Î.H.

Legenda spune că Xerxes I, cunoscut în terminologia teologică sub numele de Ahasveros, în timpul unei petreceri, i-a cerut reginei sale Vasti, să îşi arate frumuseţea tuturor celor prezenţi. Regina a refuzat, iar Xerxes, furios, a repudiat-o alegându-şi o nouă soţie.

Aceasta se numea Estera şi era nepoata lui Mardoheu, liderul evreilor din Babilon. Primul-ministru al împăratului Xerxes a pus la cale un complot şi, mâniat pe Mardoheu, care nu se înclina în faţa sa atunci când îl întâlnea, aşa cum cerea obiceiul, a pretins, în faţa împăratului, că întreaga comunitate evreiască din imperiu trebuie exterminată, considerând că era singura responsabilă de complot.

Împăratul condamnă evreii la exterminare. Mardoheu îi cere Esterei să intervină, chiar cu preţul vieţii. După ce posteşte o zi, Estera intră la împărat şi îi cere să participe la o petrecere pe care ea o dă în cinstea acestuia. Împăratul îi cruţă viaţa şi onorează invitaţia frumoasei împărătese, care îl invită din nou să petreacă alte două zile la rând. În cea de-a treia zi, Estera dă în vileag complotul primului-ministru Haman, iar Xerxes îl condamnă pe acesta la moarte, anulând ordinul de exterminare a poporului evreu.

Aşa s-a născut Purimul, ca o izbucnire de bucurie a victoriei asupra morţii.

„În ajun de Purim, postim, aşa cum a postit şi Estera. La sinagogă se citeşte Menilat Esther, adică sulul în care stă scrisă istoria Esterei, cea care a scăpat de la moarte poporul evreu”, spune Sulamita Socea.

De Purim, evreii poartă măşti şi costume de carnaval şi petrec, folosind tot felul de instrumente zgomotoase.

Cu ocazia acestei sărbători, evreii mănâncă, ritualic, „Oznai Haman” sau „Urechile lui Haman”, prăjitura specifică acestei sărbători. „I se mai spune şi „buzunarele lui Haman” şi este făcută din aluat fraged umplut cu mac sau dulceaţă, amestecate cu miere şi sâmburi de nucă. Are formă de triunghi, aşa cum era şi pălăria pe care o purta Haman” (Sulamita Socea).

Conform tradiţiei evreieşti, prăjitura se împarte cu familia, rudele, vecinii şi prietenii.

HAG SAMEAH!

          Maria Golban